bandcamp

Se afișează postările cu eticheta Circe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Circe. Afișați toate postările

19.4.24

#Posibil

În vreuna din lumile posibile
speculate doar de înțelepți în loisir
metamorfozați în influenceri
din circumstanțe clarobscure,
poate ne-am strâns la piept unul
pe altul
și am plâns cu gândul 
la vreun posibil martir
întru adevăr, credință și cinste 
...jertfit #aiurea.
Foarte probabil.

6.1.24

Așa

...
Băi, fii atent !
Stai așa...
Mai bea ceva...!
Fii ca apa!
Calm și agitat ...
În joacă să sfâșii 
Munții Carpați 
mai ales!
Acolo sus la Capra...
Unde cerul pupă 
pământul duios
în nor de fulger
și eu pe tine în dos.
Sunt obosit.
Stai așa...
....
Nu s-a sfârșit povestea
asta încă!
Sunt ca o stâncă...
Fii tu ca apa!
Atinge-mă!
Treci peste!
Hai... Alunecă!
Hai fute-mă!
Sapă în inima mea
Cheile Bicazului!
Sunt o stâncă...
Nu uita!
Vede-ți de treaba ta!
Tu...
Apă!

29.10.12

Oportunităţi ratate

Ziua de azi a venit mai devreme,
a intrat şi a trântit uşa
să se asigure că ne trezeşte pe toţi.
Avea în mână o umbrelă stricată şi sacoşa
cu care mergeam noi, uneori, la cules de bureţi
în pădure, pe coasta dealului mai sus de sat.
Ziua s-a încruntat, a salutat cu jumătate de gură
şi noi, cu ochii mijiţi, am răspuns "Bună dimineaţa!" prelung,
cum îi răspundeam unui profesor exigent
la şcoală când nu ne învăţasem lecţia.
Căci nu ne-am invăţat lecţia nici pentru azi şi-am fi vrut totuşi
să ştim măcar să zâmbim, să muncim, să sperăm...
Şi ziua asta nu părea să aibă răbdare cu noi...
Afişa un surâs bine strâns între buze în timp ce cu degetul
îndepărta un chiştoc de pe scaunul pe care se-aşezase.
Pe noi ne durea capul şi priveam năuci
unul la altul, neştiind ce să credem nici
cum să procedăm cu acest musafir inopinat,
care sigur va pleca în câteva ore pentru totdeauna
şi ne va lasa în beznă, trişti şi neconsolaţi
că nici acum nu am dat dovadă de ospitalitate,
responsabilitate, colocvialitate,
personalitate, perspicacitate...
şi-am fost porci, nu oameni...,
deşi nu mai îmi amintesc să fi spus vreunul aseară
vreo necuviinţă prietenei noastre Circe,
cât timp, muţi şi tâmpi, ne uitam toţi la lună
şi ne rodeam unghiile.

20.11.11

Mitul dezintegrării

se dedică lui Carl Jung

Prietena mea Circe citeşte Gide.
Tolanită pe vid, prietena mea
se excită avid cu mesaje de adio,
scrisorele de amor şi
câte şi mai câte scuipă
mintea la necaz.
Prietena mea Circe
te ignoră, amice,
şi râde stupid!...
Prietenul meu Buddha e livid.
Contemplă obştea smintită
aruncând pietre în baltă,
are o lamă în mâna dreaptă,
ochii plânşi, roşii şi
vena pe stânga crăpată.
Prietenul meu Buddha
va muri negreşit;
mă-ntreabă dacă am
ceva să-i transmit
lui Enkidu,
prea bunul nostru amic.
'Va fi bine!' îmi vine să ţip
'Când pietrele vor adormi
vâna-vom împreună iar lei
pe luciul de vid...'