bandcamp

Se afișează postările cu eticheta Sophia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sophia. Afișați toate postările

23.3.24

Condițional

Vânt dac-aş fi aș spulbera în cale-mi
munți, ape-ntinse şi brazii din suflete,
să rămână în urmă doar ecoul pașilor mei,
chemându-mă înapoi necontenit.
Mare de-aș fi aș clocoti peste țărmuri,
ființe și lucruri mărunte sau nu...
până când falnicii munți cu
plămâni cavernoși înecați 
s-ar așeza sub ale mele tălpi
dezveliți și tăcuți 
să pot oglindi astrele și mai de aproape.
Cer de aș fi m-aș prăvăli 
peste pământ,
i-aș lua mirosul ierbii proaspăt cosite,
greierii neobosiți și ritmul valurilor.
Dac-aș fi..., aș putea.

20.1.24

Ouroboros antropic

Glorie bobului infim
încojocit în negru
de fum
care stâlcește gândul
la tine...
și-ți preface irisu-n scrum
în fiecare dimineață!
Vlaga atomilor toată...,
copleșind
a mea rătăcire,
se prăvale 
ca o ploaie
de mai
peste verdele crud
din fire
în fiecare dimineață!
Ascute-ți coasa,
lucrătorule!
Aprinde-ți iasca
și neclintit
lasă-te-n voia 
gândului stâlcit
în fiecare dimineață!

24.02.2021

17.1.24

Ursulețul care se credea super erou

Ursulețul s-a pierdut în pădure.
De vină sunt frunzele toamnei
așa frumos pictate de razele
soarelui. 
Ochii lui fură
fascinați îndelung...
Un fluture zboară 
nervos între o floare
de trifoi și o mlădiță
de stejar
camuflată în auriu
copt
pentru iarna ce va să vină.
Negreșit.
Inexorabil...
Mama ursoaică caută păstrăvii
cât s-au îngrășat
printre pietre la râu
ca de obicei
în timpul zilelor de vară.
Florile de trifoi 
violete de poftă 
sunt moi.
Ursulețul sare,
se bucură, râde,
caută în glumă
să înghită...,
să cuprindă
fluturele.
Precum și piatra
pe care stă...
acum și aici.  
Pentru el, iarna nu există 
încă,
foamea e un cuvânt
necunoscut
și mama și
tata...
eterni acolo...
pentru ajutor,
vorbă bună și
alte toane.
...
Ascultă de înțelepți!
Ține-ți cuvântul dat!
Fii adevărat!
E important.

10.1.24

#post #neo #modern #Miorița

Mama, te doresc!
Ți-o spune fiul
drogat și ratat...
Soție, te respect!
Dai bine cu croșeul
de stânga!
Ce noroc să am
ficat așa antrenat!
Fiule cu ochi de
nu-mă-uita,
hai fă un minim efort,
te roagă tata,
mă uită și uită !
Eu pleca-voi departe
sub formă de nori
colindat de-albine
cu privighetori
în ham și rinoceri
drept vizitii,
cu zâmbetul din flori
și inima tunând,
cu spiritul fractal
risipit în sângele tău!
2012-2024

25.8.18

La bătrânețe

Cam atunci când se coace timpul,
mă voi fi retras lângă o apă,
ca s-o ascult,
să învăț...
Cum de curge ea ca totul pe lumea asta,
Cum face valuri la suprafață
Iar în adânc e neclintită ca o piatră,
aşa... ca o femeie deșteaptă...,
Cum de reuşeşte să se insinueze,
ca lumina şi astfel
să îl imite pe Creator...
Cum de se ţine unită ca un cuib
de viespi...
Cum de hrănește vieți,
Cum de anină bieți...
Da... vreau să învăț de la apă
cum să stau drept în luntrea lui Charon,
Ce fel să mă port când îi dau bănuțul...
Și dacă apa mă va înțelepți,
voi strânge mâna luntrașului etern
şi zâmbind, voi sări din biata lui barcă...
Ca să fiu
pentru eternitate
curgere, pace, unitate, milă
şi câte şi mai câte mă va fi învățat
ea
în scurtul răgaz.