Îmi las cioc și mustață...
Piaptăn părul pe spate...
Vreau să arăt ca Cehov
în vagonul de pește congelat
în drum spre casă.
Mai ai de lucrat la paloare!
îmi șoptește un drac
pe al meu umăr drept cocoțat.
La ce mă? Îl iau eu repede...
Tu care ești tot o culoare
te-ai găsit să vorbești de nuanțe?
Dracul tace prelung...
Tăcerea își lasă cioc și mustață.
Probabil vrea să arate ca Cehov
în vagonul de pește congelat
în drum spre casă.
Eu tot aștept în gară
sunetul izbăvitor
al unei petale de trandafir
căzând pe peron.